Margarina - ulei vegetal hidrogenat
Margarina - ulei vegetal hidrogenat
Margarina a aparut în timpul celui de-al doilea razboi mondial, când untul se gasea tot mai greu.
O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le încalzeasca la 150° C, si sa le adauge hidrogen în prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se întareasca. A fost obtinut un produs alb, asemanator cu untul ca si consistenta si cu ... plasticul ca structura moleculara, adica margarina. De atunci - timp de 50 de ani - , margarina s-a "îmbogatit" cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decât laptele. Aceasta este mica poveste a margarinei - un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp, greu de transformat de catre organism în energie.
Atunci când aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa încurce o multime de procese naturale. Sunt încorporate în membrane celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora. Aceasta înseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la CANCER. Cercetari clinice - care s-au întins multi ani la rând, subiectii consumatori de margarina fiind observati cu atentie - arata ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decât consumul de margarina sau de alimente PRAJITE.
Patrunse în organism, pe lânga faptul ca solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grasimile din margarina iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sânge, ceea ce înseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator per ansamblu. De asemeni, consumul frecvent si constant de margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.
Nutritionistii spun ca margarina rastoarna orice regula a nutritiei. Structura naturala a uleiurilor este o "cis", iar în cazul margarinei - prin hidrogenare - se transforma în structura "trans", care este una sclerozanta.
Aceste grasimi sunt foarte daunatoare, deoarece nu pot fi "arse" de catre organism. Ele se depoziteaza în tesuturi si acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Daca lipseste structura naturala "cis", membranele noastre celulare capteaza aceste uleiuri cu structura "trans" si degenereaza.
Astfel, nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular, iar celula, în final, MOARE. Prin urmare, nu este bine sa consumam margarina, aspect de luat în calcul în special la copii, pentru ca acest aliment - de orice firma ar fi preparat - degenereaza si sclerozeaza toate tesuturile.
Din fericire, margarina are destui substituienti naturali, care nu numai ca o înlocuiesc cu succes, ci si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. Untul românesc este mai bun decât cel din import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat.
Uleiurile obtinute prin procesare la rece (de floarea-soarelui, masline, arahide, susan etc.) duc la
scaderea colesterolului si curata vasele de sânge.
Profesor Constantin NITU
- University of Bucharest
Grasime vegetala hidrogenata - MARGARINA
Hidrogenarea este un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial, care implica in final adaugarea de hidrogen(H2). Grasimile vegetale devin semi-solide sau solide la temperatura camerei si tartinabile. Grav este insa ca niste grasimi de origine vegetala, sanatoase la inceput, sunt transformate astfel in grasimi saturate artificiale. Aceste grasimi sint asemanatoare celor animale, dar sint extrem de periculoase pentru sanatate.
Margarina a aparut în timpul celui de-al doilea razboi mondial, când untul se gasea tot mai greu.
O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le încalzeasca la 150° C, si sa le adauge hidrogen în prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se întareasca. A fost obtinut un produs alb, asemanator cu untul ca si consistenta si cu ... plasticul ca structura moleculara, adica margarina. De atunci - timp de 50 de ani - , margarina s-a "îmbogatit" cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decât laptele. Aceasta este mica poveste a margarinei - un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp, greu de transformat de catre organism în energie.
Atunci când aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa încurce o multime de procese naturale. Sunt încorporate în membrane celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora. Aceasta înseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la CANCER. Cercetari clinice - care s-au întins multi ani la rând, subiectii consumatori de margarina fiind observati cu atentie - arata ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decât consumul de margarina sau de alimente PRAJITE.
Patrunse în organism, pe lânga faptul ca solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grasimile din margarina iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sânge, ceea ce înseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator per ansamblu. De asemeni, consumul frecvent si constant de margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.
Nutritionistii spun ca margarina rastoarna orice regula a nutritiei. Structura naturala a uleiurilor este o "cis", iar în cazul margarinei - prin hidrogenare - se transforma în structura "trans", care este una sclerozanta.
Aceste grasimi sunt foarte daunatoare, deoarece nu pot fi "arse" de catre organism. Ele se depoziteaza în tesuturi si acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Daca lipseste structura naturala "cis", membranele noastre celulare capteaza aceste uleiuri cu structura "trans" si degenereaza.
Astfel, nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular, iar celula, în final, MOARE. Prin urmare, nu este bine sa consumam margarina, aspect de luat în calcul în special la copii, pentru ca acest aliment - de orice firma ar fi preparat - degenereaza si sclerozeaza toate tesuturile.
Din fericire, margarina are destui substituienti naturali, care nu numai ca o înlocuiesc cu succes, ci si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. Untul românesc este mai bun decât cel din import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat.
Uleiurile obtinute prin procesare la rece (de floarea-soarelui, masline, arahide, susan etc.) duc la
scaderea colesterolului si curata vasele de sânge.
Profesor Constantin NITU
- University of Bucharest
Grasime vegetala hidrogenata - MARGARINA
Hidrogenarea este un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial, care implica in final adaugarea de hidrogen(H2). Grasimile vegetale devin semi-solide sau solide la temperatura camerei si tartinabile. Grav este insa ca niste grasimi de origine vegetala, sanatoase la inceput, sunt transformate astfel in grasimi saturate artificiale. Aceste grasimi sint asemanatoare celor animale, dar sint extrem de periculoase pentru sanatate.
"Grasime vegetala, dietetica, usoara"... Acestea sint proprietati care li se atribuie in reclame margarinei si grasimilor vegetale hidrogenate. TOTAL FALS. Prea adesea, ceea ce este prezentat ca minunat in reclamele televizate se dovedeste a fi doar o afacere grasa pentru conturile fara fund ale marilor industriasi. Specialistii nutritionisti ne avertizeaza ca margarina este mai periculoasa decat grasimile naturale animale - untura de porc, untul.
Pe termen lung, margarina determina aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi hidrogenate afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina mai poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.
Cand grasimile asa-zis vegetale din margarina sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, ele impiedica activitatea acestora. Aceasta inseamna ca se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun, cu o gluma amara, ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
Cand grasimile asa-zis vegetale din margarina sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, ele impiedica activitatea acestora. Aceasta inseamna ca se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun, cu o gluma amara, ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
Aceleasi grasimi iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce conduce, pana la urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator in ansamblu. De asemenea, margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, determina aparitia celulitei si solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizata.
Toate uleiurile vegetale hidrogenate sunt adevarate bombe cu radicali liberi care explodeaza in momentul in care le consumati. Acestea includ margarina, sosurile imbuteliate pentru salate, uleiurile de gatit, cremele fara lapte. Deoarece temperatura inalta accelereaza procesul de oxidare, toate alimentele indelung tinute pe foc au un continut deosebit de ridicat de radicali liberi. In opinia doctorului Harman si a altor oameni de stiinta, oxidarea grasimilor nesaturate in organismul uman este principala cauza a patologiei celulare asociate procesului de imbatranire.
Dintre toate tesuturile, creierul contine cel mai inalt procent de grasimi nesaturate, astfel ca celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi. Dietele artificiale ale zilelor noastre, mai ales in lumea occidentala, au inlocuit multe grasimi naturale cu grasimi nesaturate, produse din uleiuri vegetale hidrogenate alterate din punct de vedere chimic si private de substante nutritive.
Organismul uman, care nu poate trai in lipsa grasimilor, este nevoit sa accepte moleculele de grasime nesaturata ca substituent pentru acizii grasi naturali necesari, aceste molecule de grasime artificiala fiind astfel incorporate in matricele celulare, in mod particular in celulele creierului si in globulele albe care manifesta cea mai mare aviditate pentru grasimi. Odata intrate in structura celulara, aceste molecule de grasime denaturata se oxideaza si elibereaza val dupa val radicali liberi corozivi care ataca celulele sanatoase, producand in cele din urma deficiente genetice fie prin uciderea celulei, fie inducandu-i acesteia un comportament aberant.
Multi oameni de stiinta considera actualmente ca acesta este unul dintre mecanismele primare ce produc cancerul. Doctorul Ross Pelton, cercetator in domeniul preintampinarii imbatranirii creierului, afirma: "Reactiile grasimilor si ale uleiurilor hidrogenate sunt atat de periculoase si daunatoare sanatatii, incat nu poate fi facut nici un compromis. Grasimile hidrogenate nu trebuie introduse in alimentatia nici unui om sau animal!".
E-urile din margarină:
E 100 - curcumina - colorant sintetic, care poate duce la scăderea glicemiei, iar în cantităţi mari creşte secreţia biliară. Considerat mai puţin periculos.
E 160a - betacaroten - colorant sintetic, care are o toxicitate pronunţată, iar în doze mari colorează pielea în galben-portocaliu.
E 160b - annatto - colorant sintetic sau obţinut din organisme modificate genetic, care poate genera stări de iritabilitate, alergii, migrene în cazul copiilor, hipotensiune.
E 202 - sorbat de potasiu - conservant sintetic, care poate provoca tulburări digestive grave, probleme de comportament, astm, iritarea pielii şi a ochilor. Considerat foarte periculos.
E 476 - poliglicerol poliricinoleat - emulgator sintetic, cu efect toxic moderat, care poate produce alergii.
E-urile din margarină:
E 100 - curcumina - colorant sintetic, care poate duce la scăderea glicemiei, iar în cantităţi mari creşte secreţia biliară. Considerat mai puţin periculos.
E 160a - betacaroten - colorant sintetic, care are o toxicitate pronunţată, iar în doze mari colorează pielea în galben-portocaliu.
E 160b - annatto - colorant sintetic sau obţinut din organisme modificate genetic, care poate genera stări de iritabilitate, alergii, migrene în cazul copiilor, hipotensiune.
E 202 - sorbat de potasiu - conservant sintetic, care poate provoca tulburări digestive grave, probleme de comportament, astm, iritarea pielii şi a ochilor. Considerat foarte periculos.
E 476 - poliglicerol poliricinoleat - emulgator sintetic, cu efect toxic moderat, care poate produce alergii.
Inlocuitori naturali ai margarinei:
- Uleiurile obtinute prin presare la rece
1. Uleiul de floarea-soarelui presat la rece. Are o culoare galben inchis, cu gust placut de nuca si usor vascos. Are un continut ridicat de vitamina E si un continut redus de acizi nesaturati cu tripla legatura, ceea ce il face sa-si pastreze timp indelungat proprietatile. Continutul ridicat de lecitina favorizeaza procesele metabolice ale ficatului si ale sistemului nervos, dar regleaza si evacuarea mai potrivita cu ritmul alimentar a colecistului (vezicii biliare). Cu o mare valoare nutritiva, actioneaza de asemenea si ca fluidifiant al secretiilor si este un usor purgativ, cu rol emolient intestinal. Foarte indicat la prepararea salatelor, gatit, copt, prajit. Este adesea utilizat ca ulei de masaj.
2. Uleiul de masline presat la rece. Proprietatile benefice pe care le are asupra sanatatii se datoreaza continutului ridicat de acizi grasi mononesaturati si de substante antioxidante. Studiile au aratat ca uleiul ofera protectie impotriva bolilor de inima, este foarte bine tolerat de stomac si ajuta la combaterea ulcerului si a gastritei. S-a demonstrat ca la oamenii care consuma aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de masline in fiecare zi, timp de o saptamana, se observa o reducere considerabila a colesterolului si un nivel ridicat al compusilor antioxidanti din sange. Cercetatorii recomanda includerea acestui ulei in dieta zilnica pentru prevenirea cancerului de colon si pentru reducerea riscului aparitiei cancerului la san.
3. Uleiul din seminte de struguri presat la rece. In urma procesului de vinificatie, din semintele de struguri se obtine, prin presare la rece, un ulei foarte sanatos, de culoare galben - auriu cu nuanta verzui, cu gust placut, usor dulce, aproape fara miros. Contine substante minerale - zinc, cupru, seleniu , vitamina E si procianidina. Acestea sunt cei mai puternici chelatori de radicali liberi cunoscuti pana in prezent (de 50 de ori mai puternici decat vitamina E), contribuind la cresterea imunitatii organismului si un element important de scadere al riscului de arteroscleroze. Uleiul de samburi de struguri ofera de fapt celulelor vii o protectie antioxidanta, mentinand sau restabilind in buna masura, elasticitatea vaselor sanguine. in alimentatie se foloseste in special la preparat salate dar si la prajit, fiindca are un punct de fumegare foarte inalt.
4. Uleiul din seminte de dovleac presat la rece. Obtinut ca urmare a procesarii la rece a semintelor de dovleac, are o consistenta mai vascoasa, culoare brun - verzui si un gust specific. Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata. Are efect demonstrat in cresterea tonusului muscular si o actiune pozitiva asupra terminatiilor nervoase. Este si un "dusman" declarat al parazitilor intestinali. Folosit pentru masaj, are efecte bune in tratarea durerilor de cap (migrene), spate, carcei (crampe musculare).Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata.
5. Uleiul de sofranel presat la rece. Are o culoare galben - auriu, cu gust de cereale si o usoara aroma de nuca. Este foarte bogat in acizi organici cu dubla legatura (75 - 80 %) si vitamina E (46mg/100g). Se bucura in ultimii ani de o atentie din ce in ce mai sporita datorita efectelor sale benefice in ceea ce priveste scaderea colesterolului, prevenirea arterosclerozei si incetinirea imbatranirii ca urmare a actiunii sale de antioxidant. in alimentatie se utilizeaza la prepararea salatelor la gatit, la copt, si la prajit.
6. Uleiul de nuca presat la rece. Obtinut prin presarea la rece a miezului de nuca, are o culoare rosie-galbuie, vascozitate medie si aroma specifica. Continutul bogat in minerale ca zinc, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sulf, fier, in vitamine A, B1, B2, C, E si niacina il recomanda ca un bun supliment nutritiv cu efect terapeutic. Acizii organici nesaturati regasiti in proportie de peste 70% in continutul uleiului de nuca scad riscul cardio-vascular, tonifica nervos si usureaza circulatia sangelui. Stimuleaza secretia biliara si favorizeaza cresterea puterii de concentrare, in special la copii. Masajele regulate la cap previn caderea parului, iar in cazul arsurilor solare potoleste simtitor durerile. Se recomanda la salate, prajituri, creme. Se pastreaza in recipient de sticla inchis imediat dupa intrebuintare, datorita receptivitatii crescute la oxidare), in loc racoros si ferit de razele solare.
7. Pentru cei cu dare de mana, exista ulei de arahide, de susan, de migdale dulci, de catina, de in, de canepa, etc., care ajuta la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.
- Untul de la tarani, fabricat prin centrifugare
Se gaseste la unele raioane de branzeturi din piete, la un pret echivalent cu cel al untului procesat industrial si la o calitate incomparabila. Untul romanesc din magazine este in general mai bun decat cele de import, deoarece se pare ca este mai putin procesat si denaturat.
Cititi intotdeauna etichetele produselor pe care vreti sa le cumparati!
