Atentie la rosiile "cu mot" (tuguiate) !!!
Atentie la rosiile "cu mot" (tuguiate) !!!
Specialiştii spun că nu doar tomatele importate sunt pline de chimicale, ci şi cele din grădinile ţăranilor !!!
Roşiile de pe tarabe arată impecabil, dar au tot mai puţine calităţi nutritive.
Cercetătorii ştiinţifici atrag atenţia că pot fi chiar dăunătoare sănătăţii.
Şi, culmea, cele mai periculoase sunt roşiile care au invadat, în acest sezon, pieţele: cele cu moţ, fără codiţă, de mărime medie.
După o iarnă grea şi lungă, când am mâncat numai roşii de import, de cele mai multe ori fără gust şi miros, iată că a venit şi vremea tomatelor autohtone. Sunt pline tarabele în pieţe cu maldăre de roşii cu moţ.
Frumoase şi gustoase. Şi, ce ne atrage cel mai mult, româneşti! Din grădinile ţăranilor noştri.
Adică, gândim noi, naturale şi pline de vitamine.
Ei bine, nu mai e demult aşa, întrucât, pentru a face bani mulţi şi cât mai repede, ţăranii stropesc legumele cu tot felul de substanţe care să le stimuleze creşterea şi care să le facă aspectuoase.
Din păcate însă, aspectul ia locul calităţilor nutritive.
Cele mai "la modă" soluţii sunt ETREL (o substanţă care coace roşia forţat) şi 2.4 D (un erbicid care stimulează activitatea hormonală).
"Din dorinţa de a câştiga bani rapid, producătorii folosesc tot felul de substanţe şi tehnici ca tomatele să se coacă urgent. Astfel de substanţe folosite în exces, după ureche, fac mai mult rău legumelor, care îşi pierd din calităţile nutritive", ne-a declarat Floarea Burniche, cercetător ştiinţific în cadrul Staţiunii de Cercetare Experimentală din Buzău.
Potrivit acesteia, roşiile cu moţ sunt cele mai periculoase, "pentru că sunt tratate cu mult ETREL, moţul fiind chiar o malformaţie a fructului. Acesta ascunde, de altfel, mult erbicid. Din această cauză nici nu au codiţe, pentru că sunt arse", a adăugat Floarea Burniche.
Prin urmare, specialiştii ne recomandă să cumpărăm roşii pe ciorchine verde, "pentru că sunt cel mai puţin tratate. Când codiţele sunt uscate, înseamnă că roşiile au fost stimulate cu prea multă substanţă", a încheiat Floarea Burniche.
Deși folosirea abuzuivă a pesticidelor interzise poate fi depistată în unele cazuri la o primă examinare vizuală, de cele mai multe ori, doar testele în laboratoarele de specialitate pot scoate la iveală tipul și cantitatea de chimicale folosite de fermierii de subzistență. Din acest motiv, cercetătorii în domeniu spun că produsele vândute în lanțurile de retail din România sunt mai sigure decât cele comercializate în piețe.
Legumele din supermarket sunt mai puțin gustoase, dar sunt mai sigure pentru că sunt supuse controalelor. Deși sunt considerate cele mai sănătoase alimente, legumele și fructele pot dăuna grav organismului uman dacă sunt crescute cu substanțe chimice interzise. În lipsa unor controale stricte, producătorii de subzistență își fac de cap și abuzează chiar și de pesticidele interzise pentru a obține culturi mai bogate într-un timp mai scurt.
Asemenea produse pot genera diverse afecțiuni, de la obezitate, modificări hormonale și chiar anumite tipuri de cancer.
Roșiile “cu țugui” – stropite cu stimulenți
Legumele stropite cel mai des de țărani sunt roșiile, castraveții, ardeii sau pătlăgelele vinete. Roșiile sunt printre puținele produse agricole care pot indica, prin proprietățile lor fizice, prezența unor pesticide cancerigene în exces. Unii consumatori caută în mod special roșiile “cu țugui” – care au o excrescență în partea inferioară a fructului, pentru că sunt gustoase. Țuguiul se formează, însă, din cauza folosirii în exces a unei substanțe chimice.
”Uneori, fungicidele, prin compoziția lor, lasă niște pete albe pe fructe, dar să nu credeți că cei de la piață nu le șterg cu o cârpă moale înainte să le aducă pe tarabe. Astfel, este destul de greu de determinat dacă produsele agricole au reziduuri toxice la suprafață sau în interior. Doar o analiză făcută într-un laborator specializat poate atesta cantitatea de pesticide existentă în legume și fructe.
"Stimulenții pentru fructificare, pe bază de 2,4 – D, un erbicid care stimulează legarea florilor, produc un mucron (țugui) la vârful fructului. Există și un hibrid bulgăresc, prekos, care prezintă, prin caracterul său de hibrid, un mic mucron, de circa 3mm. Însă, când 2,4 – D este aplicat necorespunzător, acel țugui este mai mare, foarte bine evidențiat, având dimensiunea de 4 mm – 6 mm. Prin folosirea excesivă a stimulentului 2,4 – D fructele pot avea aspect de gogoșar, iar atunci când se taie se observă că pericardul este desprins de partea interioară”, a explicat, pentru B365.ro, Marcel Costache, director general la Institutul de Legumicultură și Floricultură Vidra (ILFV).
Anterior apariției normelor europene în domeniul agriculturii, ethrel-ul era la mare căutare. Însă, potrivit lui Costache, acest produs se folosea în special pe culturile de tomate pentru industrializare. ”Când fructele începeau să intre în pârgă (aveau o tentă alburie), se folosea produsul ethrel, care matura forțat legumele.
Acestea ajungeau în fabricile de conserve, nu pe piață. Însă, inventivi cum sunt românii, cei din solarii au constatat că, dacă aplici ethrel-ul, poți ieși cu roșiile pe piață cu circa două săptămâni înainte, când prețurile sunt mult mai bune. Acest produs a fost, însă, interzis. Totuși, în momentul de față nu putem stabili de unde fac ei rost de acest stimulent. Poate găsesc în țările vecine”, spune reprezentantul ILFV.
Potrivit lui Costache, majoritatea producătorilor români individuali cultivă produse pe suprafețe mici pentru că au ferme de subzistență și semi-subzistență, iar aceștia, deși primesc periodic sfaturi pentru culturile lor, nu pot fi bine controlați și astfel nu se poate stabili dacă pesticidile sunt procurate din surse sigure, de la firmele abilitate, sau sunt obținute ”pe sub mână”.
Deși mulți dintre cei care comercializează legume și fructe în piețe se laudă cu produse bio, de bună calitate, reprezentantul ILFV spune că doar 5% – 10% din aceste produse provin din cultura biologică.
”Cine face legumicultură profesionistă nu poate face legume performante și să reziste pe piață dacă nu folosește pesticide. Însă, și acestea au anumite norme de folosire, care, dacă sunt respectate, nu dăunează organismului uman. În cazul pesticidelor, dacă se respectă perioada de pauză indicată de producătorii de profil, rezidurile se degradează în timp și nu mai sunt periculoase pentru om”, a punctat Costache.
În ciuda recomandărilor specialiștilor, sunt și mulți cultivatori care aplică pesticidele ”după ureche” și pot face astfel ravagii în rândul consumatorilor.”Utilizate corect, pesticidele nu sunt toxice și sunt extrem de folositoare. Cantitatea de substanță este cea care implică toxicitatea.
De exemplu, deși li se spune agricultorilor să folosească un kilogram de pesticide la un hectar de teren ca să elimine anumiți paraziți, se găsește câte un deștept care să aplice două kilograme de substanță ca să îi omoare mai repede. E adevărat că omoară mai repede dăunătorii, dar s-ar putea să apară un grad ridicat de toxicitate atât pentru mediu, cât și pentru oamenii care consumă produsele agricole stropite cu astfel de substanțe. Totuși, n-ai cum să controlezi mii de fermieri pentru a stabili dacă aceștia folosesc mii de pesticide la dozele legalizate și omologate în România”, spune și Horia Iliescu, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București.
Legumele sănătoase de la țărani, un mit spulberat
Specialiștii chestionați de B365.ro au o părere unanimă în privința legumelor cumpărate din piață. Potrivit acestora, legumele comercializate în marile lanțuri de retail sunt mai sănătoase decât cele disponibile la tarabele din piețe pentru că marii producători sunt mai atent verificați spre deosebire de țărani, care nu sunt supravegheați. ”Din păcate, nu întotdeauna dacă achiziționăm produsele de la țărani avem garanția că legumele și fructele sunt mai sănătoase”, spune Horia Iliescu.
”Îmi pare rău să zic asta, dar probabilitatea ca legumele și fructele să fie mai puțin contaminate este dacă achiziționăm produsele din supermarketuri pentru că acestea sunt mai controlate. Din păcate, micii cultivatori nu respectă nicio normă fitosanitară. La controalele anterioare derulate de noi, am găsit nitrați pentru că aruncau cu lopata. Unde cădea, acolo era dezastru dacă nimereai o asemenea legumă. În plus, unele pesticide se mai fură sau se dau pe sub mână”, a declarat dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare București (ICA).
”Marii producători agricoli folosesc, tratează și fertilizează culturile doar în baza recomandarilor Institutului. Fiindcă produc la scară largă, aceștia își permit să alimenteze supermarketurile și astfel putem avea garanția că în astfel de magazine găsim produse mai sănătoase. Totuși, cred eu că o parte din producătorii străini respectă mai mult normele pentru că sunt mai organizați decât cei de la noi. Micii producători autohtoni de legume nu sunt organizați în asociații pentru că nu vor să plătească TVA și preferă să se ducă cu marfa în piață. Dacă-i prinzi cu nereguli într-o piață, pleacă de acolo. Din acest motiv, noi nu putem avea un control asupra lor”, a mai explicat Costache.
”Am făcut studii cu mai mulți ani în urmă asupra reziduurilor de îngrășăminte, în special nitrați. Am găsit foarte multe legume precum sfecla roșie, morcovul, care erau foarte contaminate cu nitrați. În sistemul industrial de obținere a legumelor există mult mai mult control decât la un țăran sau mic producător care nu e supravegheat de nimeni și nu are cunoștințe în utilizarea acestor substanțe. Acesta e un paradox: în loc să fie mai bune, fructele și legumele de la țărani sunt dăunătoare. În schimb, producătorii industriali, care au sere mari, sunt atent controlați și avem astfel certitudinea că produsele lor sunt mai sănătoase”, a mai spus Mencinicopschi.
În ceea ce privește importul de legume și fructe, părerile sunt împărțite. În vreme ce reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor București (DSVSA) dau asigurări că toate legumele și fructele importate sunt atent verificate, unii specialiști sunt sceptici.
”Și produsele importate din străinătate, care ar trebui să fie analizate din punctul de vedere al compoziției substanțelor toxice, sunt periculoase pentru că sunt tratate cu stimulatori și hormoni de creștere care intervin major în metabolismul oamenilor”, spune Horia Iliescu.
”Uniunea Europeană trage mereu semnale. Cu toată legislația Uniunii bine pusă la punct și restrictivă, rapoartele de specialitate făcute la nivel intracomunitar arată că jumătate din legumele și fructele din piața UE au concentrații care depășesc limita admisă. Am văzut că foarte contaminate sunt cireșele, căpșunile și strugurii. Cele importate din afara Uniunii Europene pot prezenta un risc chiar și mai mare”, indică Mencinicopschi.
Potrivit rapoartelor întocmite de DSVSA, la punctele finale de import, inclusiv cel din Capitală, nu s-au depășit limitele de pesticide admise pentru legume și fructe, indiferent de proveniența lor. Astfel, atât produsele importate din spațiul intracomunitar, cât și cele provenite din țările din afara Uniunii Europene, au primit avizul favorabil din partea laboratoarelor de specialitate, care au testat cantitatea de reziduuri de pesticide existentă pe aceste produse.
Cum toate tirurile sunt oprite la intrarea într-o țară membră a Uniunii Europene pentru prelevarea probelor, în cazul în care analizele de laborator indică depășirea limitelor admise, produsele se reexpediază la sursă sau se distrug. ”Toate produsele din import vin cu certificate. Se supun unui regulament special și sunt verificate la intrarea în Uniunea Europeană”, a explicat Constantin Lupescu, directorul DSVSA București.
Reprezentanții Agenției Naționale Fitosanitare, instituția care verifică producția autohtonă de legume și fructe, au anunțat că au efectuat controale și au prelevat probe în piețe și supermarketuri, conform Planului de monitorizare pentru anul 2012. În urma testelor efectuate în laboratoarele de specialitate nu s-au constatat depăşiri ale limitelor maxime admise (LMA) de reziduuri de pesticide. ”În vederea protejării sănătăţii oamenilor, animalelor şi mediul înconjurător, persoanele fizice sau juridice care utilizează, pe terenurile pe care le deţin, produse de protecţie a plantelor au obligaţia să le depoziteze, să le manipuleze şi să le utilizeze conform instrucţiunilor tehnice care trebuie să însoţească fiecare produs”, arată oficialii Agenției Naționale Fitosanitare în răspunsul furnizat la solicitarea B365.ro.
Legumele și fructele cu pesticide favorizează apariția obezității și a cancerului !
Consumul de legume și fructe cumpărate din piață poate genera grave afecțiuni la nivelul organismului uman, potrivit specialiștilor în nutriție.
”Pesticidele nu pot fi metabolizate și eliminate din corp. Cea mai mare parte dintre ele se acumulează în grăsimi și afectează ficatul.
Cu cât înaintăm în vârstă, consumul de legume și fructe cu conținut ridicat de pesticide poate produce probleme de sănătate: îmbolnăvirea ficatului, a rinichilor și chiar unele forme de cancer.
EFECTUL PESTICIDELOR :
Pesticidele au efect perturbator hormonal de tip estrogen și tind să feminizeze organismele. La băieți scade fertilitatea, iar la fete provoacă apariția precoce a pubertății. În timp, acestea cresc riscul de cancer de sân la femei și cancer testicular sau de prostată la bărbați.
De asemenea, aceste substanțe generează apariția supraponderalității și a obezității, care favorizează declanșarea bolilor hipertensive, a diabetului și a bolilor cardiovasculare. Obezitatea este cea mai răspândită boală de nutriție din lume și se asociază foarte rapid cu diabetul, din acest motiv se mai și numește diabezitate. Când diabetul și obezitatea se asociază apar bolile cardiovasculare, infarctul, și bolile neurovegetative, Parkinson, Alzheimer sau chiar apariția unui accident vascular cerebral”, a explicat Gheorghe Mencinicopschi.
Directorul ICA avertizează că un efect mai grav al consumului de alimente cu concentrație mare de pesticide este caracterul trans-generațional al acestor substanțe. Astfel, mămicile însărcinate care mănâcă aceste produse pot rămâne imune la efectele pesticidelor, însă îi pot îmbolnăvi pe copiii pe care îi poartă în pântece.
”Aceste pesticide au efecte nebănuite: cresc prevalența apariției supraponderalității și obezității din cauza faptului că determină transformarea preadipocitelor în adipocite. Ethrel-ul sau 2,4 – D sunt unele dintre cele mai vechi pesticide cu efect hormonal, de coacere uniformă, de aceea se și folosesc adesea la roșii. Dacă producătorii nu le tratează, din 50 de flori doar 30 fac fructe, dar dacă le tratează cu astfel de substanțe, din 50 de flori, 49 fac fructe. Mai sunt și unele pesticide, precum DDT-ul sau atrazina, care, chiar dacă nu se mai folosesc, se regăsesc în alimentele noastre din cauza biodegradării foarte lente, și au aceleași efecte devastatoare”, punctează Mencinicopschi.
